Cum ne dezvoltăm inteligența emoțională? 7 exerciții practice

De câte ori ți s-a întâmplat să știi foarte bine cum ai fi vrut să reacționezi și, totuși, în momentul în care emoția a devenit puternică, să faci exact contrariul?

Poate ai ridicat tonul. Poate ai spus ceva ce ai regretat mai târziu. Poate ai judecat prea repede o situație sau ai dat vina pe celălalt pentru ceea ce simțeai.

Dezvoltarea inteligenței emoționale nu înseamnă să nu mai avem emoții dificile și nici să reacționăm perfect în fiecare situație. Înseamnă, printre altele, să devenim mai conștienți de ceea ce simțim, de felul în care reacționăm și de perspectiva din care privim ceea ce ni se întâmplă.

Și putem începe să exersăm asta chiar în situațiile obișnuite ale vieții.

Dacă vrei să înțelegi mai întâi ce presupune inteligența emoțională și care sunt principalele ei componente, am explicat mai pe larg în „Ce este inteligența emoțională și cum ne ajută în viața de zi cu zi”.

1. Caută argumente din perspectiva oponentului

Într-o lume în care ajungem ușor să fim înconjurați de oameni și informații care ne confirmă propriile opinii, încearcă din când în când să faci exact contrariul.

Ia o idee în care crezi cu multă convingere și încearcă să găsești argumente din perspectiva oponentului.

Într-o conversație, imaginează-ți pentru câteva minute că ai trecut în „tabăra” cealaltă. Nu doar asculta argumentele celuilalt, ci încearcă tu să găsești argumente noi care i-ar putea susține perspectiva.

„Dacă ar trebui să apăr punctul de vedere opus celui în care cred eu, ce argumente aș putea găsi?”

Nu înseamnă că trebuie să renunți la ceea ce crezi. Exercițiul te poate ajuta însă să înțelegi mai bine perspectiva celuilalt și să devii mai receptiv la posibilitatea că aceeași situație poate fi privită în mai multe feluri.

2. Încearcă trei zile să nu vorbești pe nimeni de rău

Îți propun un experiment simplu: timp de trei zile, încearcă să nu vorbești pe nimeni de rău.

Și, dacă vrei să duci exercițiul mai departe, observă și momentele în care apar automat gânduri de critică, judecată sau scenarii negative.

Nu trebuie să te cerți cu tine pentru ele și nici să încerci să controlezi fiecare gând. Doar observă-le.

De câte ori într-o zi apare impulsul de a critica? Cât de repede construiești o interpretare negativă despre cineva? Și ce se schimbă atunci când alegi să nu o duci mai departe?

Uneori, simplul fapt că observăm un obicei mental ne ajută să nu mai funcționăm atât de automat în interiorul lui.

3. Fii empatic și cu tine

Este atât de simplu și la îndemână să ne criticăm atunci când greșim.

„Cum am putut să fac asta?”

„Trebuia să știu mai bine.”

„Iar am greșit.”

Dar dezvoltarea emoțională nu înseamnă doar să învățăm să îi înțelegem pe ceilalți. Înseamnă și să observăm cum ne purtăm cu noi înșine atunci când lucrurile nu ies așa cum ne-am dorit.

Încearcă să te întrebi:

„Dacă o persoană pe care o iubesc ar fi făcut aceeași greșeală, i-aș vorbi în același fel?”

Empatia față de tine nu înseamnă să nu îți asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci. Înseamnă să poți recunoaște o greșeală fără să transformi greșeala într-o condamnare a propriei persoane.

4. Renunță pentru câteva momente la judecată și folosește-ți curiozitatea

Atunci când cineva reacționează într-un mod pe care nu îl înțelegem, prima reacție poate fi să îl judecăm.

Încearcă să schimbi întrebarea.

În loc de:

„Cum a putut să facă așa ceva?”

întreabă-te:

„Ce ar putea exista în spatele acestei reacții și eu nu știu încă?”

Ce anume din prezentul sau trecutul lui ar putea contribui la felul în care reacționează? Și, în condiții similare, este posibil ca și eu să fi reacționat într-un mod pe care astăzi îl judec?

A înțelege un comportament nu înseamnă să îl justifici și nici să îl accepți.

Dar curiozitatea poate crea un spațiu acolo unde judecata trage foarte repede o concluzie.

5. Nu pune întreaga responsabilitate pentru emoțiile tale în mâinile celuilalt

Comportamentul altor oameni ne influențează. Putem fi răniți de ceea ce ni se spune, furioși în urma unei nedreptăți sau speriați de comportamentul cuiva. A spune că emoțiile noastre „vin doar de la noi” ar fi prea simplist.

Dar dacă singura posibilitate de a ne simți mai bine devine ca celălalt să se schimbe, punem foarte multă putere în afara noastră.

De aceea, pe lângă:

„Ce mi-a făcut celălalt?”

poate fi util să ne întrebăm și:

„Ce pot face eu cu ceea ce simt acum?”

Poate am nevoie să spun ceva. Să pun o limită. Să mă retrag dintr-o situație. Să cer ajutor. Sau pur și simplu să nu răspund imediat.

6. Descoperă-ți tiparele comportamentale

Observă cum te comporți atunci când trăiești anumite emoții.

Ce faci când ești furios?

Ce faci când ești grăbit sau agitat?

Cum reacționezi când primești o veste neașteptată?

Dar atunci când te simți respins, criticat sau ignorat?

Uneori ne concentrăm atât de mult asupra emoției sau asupra persoanei care a declanșat-o, încât nu mai observăm tiparul nostru de reacție.

Poate te retragi. Poate ataci. Poate începi să explici excesiv. Poate încerci imediat să repari situația. Poate cauți validare.

Primul pas spre o mai bună gestionare a emoțiilor poate fi tocmai acesta: să devenim conștienți de felul în care reacționăm atunci când ele apar.

7. Poți să stai trei zile fără să te plângi?

Încearcă trei zile să observi impulsul de a te plânge.

Nu pentru că trebuie să fim permanent pozitivi. Există situații dificile, nedrepte sau dureroase, iar a le recunoaște nu înseamnă că „gândim negativ”.

Exercițiul este despre altceva.

Atunci când apare o situație neplăcută, observă diferența dintre:

„De ce mi se întâmplă iar mie asta?”

și:

„Situația aceasta există. Ce pot face de aici înainte?”

Nu putem controla toate evenimentele care apar în viața noastră. Dar putem avea o anumită libertate în felul în care răspundem la ele.

Inteligența emoțională începe cu ceea ce observăm

Nu trebuie să faci toate aceste exerciții deodată.

Alege unul.

Poate timp de trei zile observi cât de des judeci. Poate în următoarea discuție în contradictoriu încerci să construiești argumentele celuilalt. Sau poate începi pur și simplu să observi ce faci atunci când apare o emoție puternică.

Schimbarea nu începe întotdeauna atunci când reușim să reacționăm diferit. Uneori începe cu momentul în care ne surprindem făcând ceea ce până atunci făceam fără să observăm.

Iar dacă, observându-ți reacțiile, începi să descoperi că anumite tipare se repetă în contexte diferite ale vieții tale, poți merge mai profund în explorarea lor.

În cartea „Sinele tău ascuns” am construit un parcurs în 11 pași pentru a înțelege mai bine ceea ce se poate afla în spatele reacțiilor și tiparelor care se repetă și pentru a descoperi cine ești dincolo de tot ce ai învățat că trebuie să fii.

Iar prin metoda pe care am creat-o, Constelația Sinelui / Self Constellation®, explorez dintr-o perspectivă sistemică și experiențială legătura dintre aceste tipare, istoria noastră personală și familială și felul în care continuăm să reacționăm și să facem alegeri în prezent.